Chiar daca raceala, gripa si coronavirus au simptome de imbolnavire asemanatoare, ele nu sunt deloc similare ca si virus, deci va rog sa va rezervati cateva minute din timp ca sa intelegeti care este asemanarea si diferenta intre ele si sa nu mai “plecati urechea” la declaratii despre Coronovirus ca este de fapt “o banala raceala” !
Ce stim cu certitudine, este ca in momentul actual (26 feb 2020), pentru raceala si gripa exista vaccinuri si/sau tratamente, dar pentru coronavirus nu exista niciun vaccin si niciun tratament sigur!
Chiar daca noul virus COVID-19 face parte din familia Coronaviridae, asociata cu unele cazuri de raceala, nu este acelasi virus, pentru ca nu este din aceeasi familie. Simptomele ptr unele tipuri de coronavirus sunt intradevar similare cu raceala sau gripa, dar numai in cazul persoanelor sanatoase cu o imunitate buna sau foarte buna, insa pentru cei care au anumite conditii de sanatate sau pentru cei in varsta, efectele pot fi mult mai grave, chiar mortale!
Ca sa intelegeti mai bine de ce nu trebuie sa le bagam pe toate in aceeasi categorie, este ca si cum am compara o durere de burta cu o constipatie, durerea poate sa aiba zeci de motive/cauze: intestinele gros și/sau subțire, rinichii, apendicele, splina, stomacul, vezica biliară, ficatul, pancreasul, lovituri, organe sexuale, etc. si tratamentul sa aiba zeci de variante … pentru ca fiecare cauza/sursa are la randul ei multiple motive!
Si sa nu o lungim prea mult cu explicatiile privind diferenta intre ele, mai jos aveti o clasificare scurta despre fiecare:
- Raceala: Rinovirusuri, aparțin genului Enterovirus din familia Picornaviridae.
- Gripa: “virusi gripali” din familia Orthomyxoviridae, genul Influenzavirus (A,B,C,D)
- Coronoavirus: Cuprinde subfamilia Orthocoronavirinae din familia Coronaviridae, în ordinea Nidovirales.
Iar ca sa ne face o idee mai clara despre fiecare ce este si ce nu este, o sa lamurim mai bine ce stim despre aceste categorii de imbolnaviri (sursa informatiilor la final de articol):
Raceala
- – Cauza predominantă a răcelii comune este rinovirusul, cel mai frecvent agent infecțional viral la om. Rinovirusurile aparțin genului Enterovirus din familia Picornaviridae.
- – Nu există vaccin pentru răceala obișnuită.
- – Principalele metode de prevenire sunt spălarea mâinilor; nu atingeti ochi, nasul sau gura cu mâinile nespalate; stati departe de oamenii bolnavi.
- – Nu există nici un remediu pentru raceala, dar simptomele pot fi tratate.
- – Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul, pot ajuta la durere. Nu trebuie utilizat antibiotice.
- – Tratamentele care pot ajuta la simptome includ medicamente simple pentru durere și medicamente pentru febră precum ibuprofen și acetaminofen (paracetamol).
- – Adultul mediu are până la trei răceli pe an, în timp ce un copil poate sa aiba între șase și opt. Infecțiile apar mai frecvent în timpul iernii.
- – Simptomele tipice ale unei răceli includ tuse, curgerea nasului, strănut, congestie nazală și dureri în gât, uneori sunt însoțite de dureri musculare, oboseală, dureri de cap și pierderea poftei de mâncare.
- – Complicații severe, dacă apar, sunt de obicei la cei foarte bătrâni, la cei foarte tineri sau la cei care au un sistem imunitar cu o capacitate scăzută de reacție. Pot apărea infecții bacteriene secundare care duc la sinuzită, faringită sau infecție la ureche.
- – Singurele metode utile de a reduce răspândirea virusurilor reci sunt măsurile fizice, cum ar fi spălarea mâinilor și măștile ptr protectia faciala; în mediul sanitar, se folosesc și mănuși de unică folosință.
- – Suplimentele de vitamina C nu reduc riscul sau severitatea răcelii obișnuite, dar pot reduce durata acesteia. Gargara cu apă sarata posibil sa fie utila in unele cazuri.
- – Tratamentele implică în principal medicamente și alte terapii pentru ameliorarea simptomatică. Odihna, consumul de lichide pentru menținerea hidratării și gargara cu apă caldă si sarata.
Gripa
- – Gripa este o boală infecțioasă cauzată de un virus gripal din familia Orthomyxoviridae, genul Influenzavirus (A,B,C, D)
- – Trei dintre cele patru tipuri de virusuri gripale afectează oamenii: tip A, tip B și tip C. Nu se cunosc cazuri in care tipul D infectează oamenii, dar se crede că ar avea potențialul în acest sens !
- – Cele mai frecvente simptome includ: febră ridicată, curgerea nasului, dureri în gât, dureri musculare și articulare, dureri de cap, tuse și senzație de oboseală. Aceste simptome încep de obicei la două zile după expunerea la virus și majoritatea durează mai puțin de o săptămână. Tusea, însă, poate dura mai mult de două săptămâni.
- – Efectele gripei sunt mult mai severe și durează mai mult decât cele ale răcelii obișnuite. Majoritatea oamenilor își vor reveni complet în aproximativ una până la două săptămâni, dar alții vor dezvolta complicații care le pot pune viața în pericol (cum ar fi pneumonia). Astfel, gripa poate fi mortală, în special pentru cei slabi, tineri și bătrâni, cei cu sistem imunitar compromis sau bolnavii cronici.
- – Complicațiile gripei pot include pneumonie virală, pneumonie bacteriană secundară, infecții ale sinusurilor și agravarea problemelor anterioare de sănătate, cum ar fi astmul sau insuficiența cardiacă.
- – Spălarea frecventă a mâinilor reduce riscul de răspândire virală. Purtarea unei măști chirurgicale este de asemenea utilă.
- – Vaccinările anuale împotriva gripei sunt recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru cei cu risc ridicat. Vaccinul este de obicei eficient împotriva a trei sau patru tipuri de gripă.
- – Un vaccin făcut pentru un an nu poate fi util în anul următor, deoarece virusul evoluează rapid.
- – este posibil să vă infectați chiar înainte de vaccinare și să vă îmbolnăviți de tulpina pe care trebuie să o prevină vaccinul, deoarece durează aproximativ două săptămâni pentru a deveni eficient.
- – Vaccinul este reformulat în fiecare sezon pentru câteva tulpini de gripă specifice, dar nu include toate tulpinile active în lume în acest sezon.
- – Vaccinul scade riscul de a face gripa pentru sezon de la 30% la 11%.
- – Medicamente antivirale, cum ar fi inhibitorul de neuraminidază oseltamivir, au fost utilizate pentru a trata gripa. Beneficiile medicamentelor antivirale la cei care sunt sănătoși nu par să fie mai mari decât riscurile lor. Nu a fost găsit niciun beneficiu la cei cu alte probleme de sănătate.
- – Persoanelor cu gripă li se recomandă să se odihnească mult, să bea multe lichide, să evite consumul de alcool și tutun și, dacă este necesar, să ia medicamente precum acetaminofen (paracetamol) pentru a ameliora febra și durerile musculare asociate gripei.
- – Gripa se răspândește în întreaga lume în focare anuale, ducând la aproximativ trei până la cinci milioane de cazuri de boli severe și aproximativ 290.000 la 650.000 de decese.
- – Aproximativ 33% dintre persoanele cu gripă sunt asimptomatice (nu prezinta semne de imbolnavire)
- – Simptomele gripei pot începe destul de brusc la una până la două zile după infecție. De obicei, primele simptome sunt frisoanele și durerile corporale, dar febra este de asemenea frecventă la începutul infecției, cu temperaturi ale corpului cuprinse între 38 și 39° C. Multe persoane sunt atât de bolnave, încât sunt limitate la pat timp de câteva zile, cu dureri localizate sau in tot corpul, mai accentuaet la spate și la picioare.
- -Este dificil să se facă distincția între răceala comună și gripa în primele etape ale acestor infecții.
- – Simptomele gripei sunt un amestec de simptome de răceală comună și pneumonie, dureri corporale, dureri de cap și oboseală.
- – Atunci când o persoană infectată strănută sau tuseste, mai mult de jumătate de milion de particule de virus pot fi răspândite celor apropiați
- – Copiii sunt mult mai infecțioși decât adulții și transmit virusul chiar înainte de a dezvolta simptome, până la două săptămâni după infecție.
- – Gripa poate fi răspândită în trei moduri principale:
– prin transmitere directă (când o persoană infectată strănută mucusul direct în ochii, nasul sau gura altei persoane);
– traseul aerian (atunci când cineva inhalează aerosolii produși de o persoană infectată care tușește, strănut sau scuipă)
– printr-o transmisie de la ochi, de la mâini la nas sau de la mâna la gură, fie de pe suprafețe contaminate, fie de la personalul direct contact, cum ar fi o strângere de mână. - – o singură strănut eliberează până la 40.000 de picături, dar majoritatea acestor picături sunt destul de mari și vor cade rapid din aer.
- – Picăturile suficient de mici pentru ca oamenii să inhaleze au diametrul de 0,5 până la 5 μm și inhalarea unei singure picături ar putea fi suficientă pentru a provoca o infecție
- – Deoarece virusul gripei poate persista în afara corpului, acesta poate fi transmis și prin suprafețe contaminate, cum ar fi bancnotele, manere de usi, întrerupătoarele de lumină, balustrazi, scari rulante și alte obiecte de uz casnic.
- – Durata în care virusul va persista pe o suprafață variază, virusul supraviețuind timp de una până la două zile pe suprafețe dure, neporoase, cum ar fi plastic sau metal, timp de aproximativ cincisprezece minute pe țesuturile uscate de hârtie și doar cinci minute pe piele.
- – Dacă virusul este prezent în mucus, acesta îl poate proteja pentru perioade mai lungi (de ex până la 17 zile pe bancnote)
- – Deoarece gripa se răspândește atât prin aerosoli, cât și prin contactul cu suprafețele contaminate, igienizarea suprafeței poate ajuta la prevenirea unor infecții. Alcoolul este un agent eficient împotriva virusurilor gripale, în timp ce compușii cuaternari de amoniu pot fi folosiți cu alcool, astfel încât efectul de igienizare să dureze mai mult
- – Strategiile de distanțare socială utilizate în timpul pandemicii din cazuri anteriare, precum închiderea școlilor, bisericilor și teatrelor, au micsorat răspândirea virusului.
- – Atunci când un număr mic de persoane sunt infectate, izolarea bolnavilor poate reduce riscul de transmitere.
- – De obicei, într-un an normal de două sezoane de gripă (unul pe emisferă), există între trei și cinci milioane de cazuri de boli severe și aproximativ 650.000 de decese în întreaga lume
- – rata mortalității epidemice obișnuite de gripă de 0,1%
- – Mortalitatea totală a pandemiei din 1918-1919 nu este cunoscută, dar se estimează că 2,5% până la 5% din populația lumii a fost ucisă. Până la 25 de săptămâni au fost ucise în 25 de milioane;
Coronavirus
- – Coronavirusurile cuprind subfamilia Orthocoronavirinae din familia Coronaviridae, în ordinea Nidovirales. Sunt un grup de virusuri care provoacă boli la mamifere și păsări.
- – La om, coronavirusurile provoacă infecții ale tractului respirator care sunt de obicei ușoare, cum ar fi răceala comună, insa formele mai rare, precum SARS, MERS și COVID-19, pot fi letale
- – Nu există vaccinuri sau medicamente antivirale care să prevină sau să trateze infecțiile cu coronavirus uman !
- – Este răspândit în primul rând între oameni prin picături mici (stranut, saliva) de la persoane infectate atunci când respiră sau tusesc.
- – Coronavirusurile provoacă răceli cu simptome majore, cum ar fi febra și durerile de gât din adenoidele umflate (amigndale), în general în anotimpurile de iarnă și primăvara.
- – Coronavirusurile pot provoca pneumonie – fie pneumonie virală directă sau pneumonie bacteriană secundară – și pot provoca bronșită – fie bronșită virală directă sau bronșită bacteriană secundară.
- – SARS-CoV, determină sindromul respirator acut sever (SARS), are o patogeneză unică, deoarece cauzează infecții ale tractului respirator superior și inferior!
- – Peste 8.000 de persoane au fost infectate cu Coronavirus SARS (SARS-CoV), dintre care aproximativ 10% au murit.
Coronavirus 2019 (COVID-19)
- – este o boală infecțioasă cauzată de SARS-CoV-2, un virus strâns legat de virusul SARS.
- – “Tulpina de Wuhan” a fost identificată ca o nouă tulpină de Betacoronavirus din grupul 2B cu o asemănare genetică ~ 70% cu SARS-CoV. Virusul are o similitudine de 96% cu coronavirusul liliacului, astfel că o originea lui de la lilieci este foarte probabila.
- – Timpul de la expunerea la debutul simptomelor este, în general, între 2 și 14 zile. Un studiu a descoperit cazuri rare în care perioada de incubație a fost de până la 24 de zile.
- – Se recomandă spălarea mâinilor, menținerea distanței față de persoanele care tusesc sau strănuta, precum și evitarea atingerii feței altor persoane pentru a preveni contaminarea.
- – Pentru a preveni transmiterea bolii, atunci când tușești sau strănuti, se recomandă acoperirea nasului și gurii cu cotul îndoit sau folosirea unui servetel de unica folosinta si aruncarea lui.
- – Oamenii pot avea puține simptome sau pot dezvolta febră, tuse și dificultăți de respirație. Cazurile pot progresa până la pneumonie, insuficiență cu mai multe organe și deces.
- – Nu există niciun vaccin sau tratament antiviral specific, cu un tratament care implică tratamentul simptomelor, îngrijire de susținere și măsuri experimentale.
- – Rata de deces a celor infectati este estimată între 1% și 3% , adica de 10 pana la 30 de ori mai mare decat in cazul gripei !
- – Recomandările ptr prevenire sunt similare cu cele publicate pentru alte coronavirusuri:
– spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun;
– nu atingeti ochii, nasul sau gura cu mâinile contaminate;
– practicarea unei igiene respiratorii bune - – În prezent, nu există niciun vaccin împotriva SARS-CoV-2.
- – Există un singur medicament în acest moment, care poate avea o eficacitate reală, remdesivir, dar studiile clinice pentru acest medicament sunt în derulare.
- – Filiala din Beijing a Comisiei Naționale de Sănătate din China a sugerat utilizarea lopinavir / ritonavir ca parte a planurilor de tratament în absența unui medicament aprobat !
- – Clorochina si eficienta ei este studiată în China, iar rezultatele preliminare par pozitive.
* Clorochina este un medicament utilizat pentru prevenirea și tratarea malariei
* Lopinavir / ritonavir (LPV / r), vândut sub numele de marcă Kaletra, printre altele, este un medicament pentru tratamentul și prevenirea HIV / SIDA.
* Remdesivir (codul de dezvoltare GS-5734) este un nou medicament antiviral folosit ca tratament pentru boala cu virus Ebola și infecțiile cu virusul Marburg - – aproximativ 80% dintre pacienți au doar o formă ușoară a bolii, 14% au dezvoltat o boală mai severă precum pneumonia, 5% au boală critică și 2% din cazuri sunt fatale.
- – Printre cei care au murit inițial, mulți aveau afecțiuni preexistente, inclusiv
– hipertensiune arterială,
– diabet
– boli cardiovasculare - – Este imposibil de facut diferența dintre o infecție cu coronavirus și o răceală doar pe baza simptomelor, având în vedere că, complicațiile legate de COVID-19 sunt identice cu cele întâlnite cu alte infecții virale, cum ar fi răceala comună și pneumonia.
- Rata de deces
– crește până la 14,8% la cei peste 80 de ani;
– între 70 și 79 de ani, rata de deces COVID-19 în China pare a fi de aproximativ 8%;
– 3,6% pentru cei intre 60 – 69 de ani;
– 1,3% pentru 50 până la 59;
– 0,4% pentru grupa de vârstă 40-49 ani;
– doar 0,2% pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 10 și 39 de ani.
– nimeni sub varsta de 9 ani nu a murit de acest coronavirus până în prezent!
Sursa informatiilor:
- Common cold – https://en.wikipedia.org/wiki/Common_cold
- Influenza – https://en.wikipedia.org/wiki/Influenza
- Coronavirus – https://en.wikipedia.org/wiki/Coronavirus
- SARS-CoV-2 (COVID-19) – https://en.wikipedia.org/wiki/Severe_acute_respiratory_syndrome_coronavirus_2
* In acest moment, 26-feb-2019, romania are primul caz de coronavirus confirmat pentru un pacient din Judetul Gorj !
Be First to Comment