Editia WAHA 2017 a fost una de exceptie, multe schimbari in bine, organizarea a fost mai buna decat in 2015, cand am ajuns pentru prima data la WAHA si pentru prima data la un festival PSY-Trance !
Din pacate, in 2016 nu am reusit sa ajung, dar va asigur ca am recuperat din plin in anii ce-au urmat. In 2018 am reusit sa merg la 3 festivaluri de PSY, practic pentru 3 saptamani eu si Mihaela am devenit un fel de “nomazi”, calatorind din Oltenia pana la Marea Neagra, apoi prin Buzau, Brasov pana in Sibiu, de unde am plecat spre Covasna si in sfarsit, inapoi in Oltenia ca dupa cateva saptamani sa ajungem din nou prin Tg-Mures (Solar Seeds Party) … totul pentru PSY !
Daca la primul nostru contact cu fenomenul psytrance nu stiam nimic despre astfel de festivaluri, in 2017 deja avem ceva experienta, cunosteam la ce sa ne asteptam, drumul pana la locatie nu mai era o surpriza si toate pregatirile au fost facute practic in ultimele 2 zile. A fost prima data cand am prins bilete “Early bird” … am stiut din postarile de pe facebook cand vor aparea biletele online si cu putin noroc am mai facut ceva economie, macar am “recuperat” consumul de carburant !
Vremea a fost superba, ca de obieci fara surprize neplacute, cu toate ca am fost pregatiti si pentru vreme de ploaie, nu a fost nevoie sa apelam la pelerine si “echipamentul de urgente” !
2017 a fost editia in care am cunoscut multi oameni noi, ne-am facut prieteni si ca de obicei multi dintre cei care se ocupa de organizare, DJ sau micul comert, avem noi o afinitate ptr oamenii ZEN, un filtru spiritual pentru cei asemenea noua, distractivi, nonconformisti, plini de viata si “fara stare” !
Printre cei care ne-au ramas “la inima” este Thal (Zsolt Talán) – DJ si organizator Solar Seeds Transylvania, baiat de nota 10, practic intamplarea (universul) a facut sa ne cunoastem. Locatia lui de campare era “in drumul” pe care coboram noi din padure si chiar el cred ca a fost cel care ne-a “abordat” amical … a fost o prietenie la prima vedere si de atunci am ramas apropiati, ne-am reintalnit la toate festivalurile PSY la care am fost ulterior.
Un al personaj simpatic este Artur Sas (ButlySun , instrumente de percutie) , un om de un calm desavarsit, ne-am inteles perfect de cand l-am cunoscut, ne-am imprumutat reciproc ustensile de bucatarie iar surplusul de ciuperci (comestibile) le lasam lui sa le gateasca, ca sa nu se strice …
Trebuie sa amintesc ca padurile din zona sunt pline de ciuperci – daca stii sa le si cauti, evident – dar nu recomand consumul celor care nu le cunosc foarte bine, riscul de intoxicatii si otravire nu este de neglijat, mai ales ca am vazut si specii letale, cum ar fi Buretele viperei (Amanita phalloides/bisporigera) !
In 2017 scena de Chill a fost cea mai apropiata de locatia noastra de campare, practic am ascultat muzica chill cel putin 50% din timp si evident era imposibil sa nu ne reintalnim acolo si cu Ovidiu Bran de la Psyonic.ro sau “Gandalf cel Gri”, are o oarecare asemanare cu vrajitorul din The Lord of the Rings 🙂 … numai ca este un vrajtor al mixurilor chil / psychill / psybient !
Multumim de cunostinta si lui JaJa (GM), responsabil ptr zona Live/Alternative Stage, cu ocazia asta am fost prezent de multe ori in preajma scenei, am avut sansa sa ascult cat de bine suna Marshall-urile alea, dar parca tot spre PsyTrance am fost atras cel mai des , ritmul alert mi se potriveste ceva mai bine, mai ales seara cand focul si jocurile de lumini faceau ca totul sa devina mai spectaculos, mai TRANCE !
A fost anul in care a venit mult mai multa lume decat la editiile precedente, numarul de masini era extraordinar de mare, cat cuprindeai cu ochii de la intrare pana hat departe, masina langa masina … a fost un moment de “trezire” pentru acest gen de festivaluri, in urmatorul an (2018) au fost cel putin la fel de multi, usor mai multi dupa estimarea mea … prevad ca anul acesta (2019) va fi unul de exceptie, epic as zice, numai ca probabil se va ajunge la o “plafonare” privind cresterea. Daca organizatorii vor ceva mai “WAW” sugerez ceva “inovatii”, personal cred ca proprietatea respectiva ar fi buna sa fie concesionata pe 30 de ani de ex … poate un fel de OZORA 🙂 … dar depinde si de ideologia organizatorilor, intr-un fel este bine ca si acum, managementul si organizarea raman in limite predictibile !
Ce mi-a placut :
- Jam Circle – diversitatea si noutatile m-au tinut multe ore pe langa scena asta
- Designul scenelor si luminile, focurile de tabara, spectacolul de deschidere
- Prezervativele Vagenta – Cand intrii in vagin ia un prezervativ by Vagenta – distractiv era cand vedeai copiii tavalindu-se prin prezervative, te si gandeai: norocul lor ca nu au folosit parintii prezervativul 😀
- Sensorial Labirynth
- Stalpii Totemici, au rezistat si ptr editia urmatoare
- Chill in Space nu a mai fost asa departe, era mai accesibila
- Cafeaua de la Pinion (un altfel de Miezz pe care i-am intalnit la Transilvaliens, foarte prietenosi si sociabili)
- O fata foarte draguta in zona comerciantilor … dar din pacate nu stiu cum o cheama, nu am mai vazut-o la urmatoarea editie 🙁
- Panouri Solare Greenpeace – #ChangeYourEnergy – puteai sa-ti incarci telefonul sub un copac unde era plin de prize
Ce nu mi-a placut:
- Apa rece de la dusuri , hihi, cu asta nu o sa ma invat niciodata, noroc ca la caldura de afara te adaptai repede
- Cainii lasati liberi:
– umblau pe langa corturi, burduseau tot ce gaseau, rasturnau sau rupeau plasutele cu gunoaie menajere lasate de stapani in apropiere de cort
– nu puteai sa mergi prin iarba descult toata ziua, riscai sa te umplii de rahat pe picioare cand ti-e lumea mai draga
– pe scene erau caini care intimidau oamenii, latrau la ei … personal chiar am fost “agatat” de unul dintre ei de pantaloni - Furturile din cauza “intrusilor” , vacari, ciobani, etc.
- Zona de campare de la intrare/stanga, cea mai dreapta, nu mai este disponibila decat ptr VIP – dar cu oarece rabdare se gaseste loc de campat ptr toata lumea !
Ce lipseste:
- Un stage exlcusiv Tribal … se diferentiaza destul de mult fata de psy-ul forest/techno care este preponderent pe scena de SPY. Dansul tribalul are efectul si calitatile lui, te poate duce mai usor si mai repede spre o transa mai samanica si psihologica, mai calma si chiar mai deep, depinde cat de receptiv esti la ritmuri si daca intr’adevar te lasi 100% cuprins de ritm si vibratii!
Memorabile, cu bune si rele:
- Am stricat obiectivul la DSLR-u, un Tamron AF-S 18-270mm f/3.5-6.3 Di II
- Primele poze cu Sony RX 100, au iesit mai mult decat satisfacatoare
- Muzica s-a auzit mai tare ptr ca eram mai aproape de scene, am dormit mai greu decat in 2015, Xiaomi BAND 2 ma anunta ca somnul nu a fost suficient si “adanc” :))
- Am purtat cu mare placere colectia mea de tricouri Ed Hardy by Christian Audigier … si nu am avut putine !
- Bine ca nu am luat bicicletele cu noi, ptr ca nu stiam cum sa facem cu ele, dar poate ca totusi le luam anul acesta, mai ales daca organizatorii ar rezerva o locatie unde sa fie pazite de cineva tot timpul !
Sugestii: Locatie gratuita rezervata pentru biciclete, inchisa cu un gard de plasa, pazita non-stop. Sunt sigur ca multi si-ar aduce o bicicleta cu ei, ar contribui cu multa valoare si animatie festivalului, zona este superba ptr MTB, are tot ce vrei, dar riscul sa ramai fara ea ne indeamna sa le lasam acasa ! Pe bicicleta se lipeste o hartie autocolanta pe care scrii seria de pe buletin, care sa te identifice ca tu esti proprietarul ei. O solutie suplimentara, daca pierzi cumva buletinul/pasaportul, faci o poza cu tine + bicicleta si o ai pe telefon. Solutii exista, vointa sa fie!
In incheiere, pot spune ca per total, nota festivalului comparativ cu prima noastra experienta, a fost mai buna, as zice ca 8 ~ 8.5 din 10 … adica aproape un punct in plus fata de 2015 !
Fericire si mult Zen la toata lumea, sa ne vedem cu bine la WAHA !
Be First to Comment